Aniversare in alb si negru: Nea Titi a implinit 80 de ani
Publicat in Martie 31, 2011
"Ivansuc, Gane, Mateianu, Moldovan, Cromely, Nesu, Georgescu, Costin, Muresan, Mogut, imi aduc aminte perfect. Pai dom’le, iti dai seama ca am trait cu ei! Stiu si goluri, nu am cum sa uit nimic”, marturiseste Titi.
In 1943, “U” Cluj, in plin razboi, evolua la Sibiu, in refugiu, parasind Transilvania aflata sub dominatie maghiara. A fost un gest unic in istoria Romaniei, “U” devenind un simbol al inimilor romanesti de pretutindeni. Viata era grea si traiul pe masura. Nea Titi a vazut atunci pentru prima data echipa de care avea sa se indragosteasca: “Aveam 12 ani si m-a dus unchiul meu la meci. Era razboi , erau vremuri grele. Universitatea aducea bucurii oamenilor”, povesteste Titi. De-atunci a lipsit la putine partide, dar si acelea pe care nu le-a vazut i-au fost povestite.
Venirea lui Popescu
Transferurile de jucatori in acele vremuri erau rezolvate de partid. In 1960, Octavian Popescu, pe atunci jucator la Rapid isi dorea sa faca facultatea la Cluj, sa devina avocat. Doar ca Rapidul nu dorea sa-l lase sub nici o forma sa plece. Asa se face ca intr-o vizita a prim-secretarului Gheorghe Gheorghiu Dej la caminele studentesti din Cluj , un student, intrebat de Gheorghiu Dej daca are toate conditiile, ii da o replica, mai in gluma, mai in serios prim secretarului: “Tovarase, avem de toate, avem masa, avem cazare, conditii bune. Dar stiti, Rapid nu il lasa pe Octavian Popescu sa vina la Cluj”. Gheorghiu Dej se uita lung la tanarul student: “Cine-i si Popescu asta?”. Studentul ii povesteste iar a doua zi prim secretarul de partid ii telefoneaza lui Ceausescu si ii da dispozitie sa rezolve problema. Popescu ajunge student la drept si fotbalist la “Stiinta” Cluj , asa cum se numea Universitatea.
Acel “student” era unul dintre marii sustinatori ai Universitatii, doctorul Ioanete, care , se zice, i-ar fi si sarutat mana lui Gheorghiu Dej. “Pai asa a fost, asta nu este nici o legenda , va spun eu. Doar am trait acea perioada si am fost peste tot, stiam mereu ce se intampla la Universitatea Cluj”, rememoreaza Nea Titi.
1965, “Republicii”
Haide “U”, Haide “U”.. 35.000 de oameni se stransesera pe stadionul “Republicii” din Bucuresti. Era finala Cupei dintre Universitatea Cluj si Dinamo Pitesti. Vuietul tribunelor rasuna la kilometri distanta. Intr-o atmosfera de sarbatoare, Universitatea Cluj intalnea formatia lui Dobrin. Nea Titi isi aminteste: “Eram pe stadion si nu aveai loc sa arunci un ac. Toti bucurestenii si oamenii veniti la meci tineau cu noi, era ceva incredibil. “U” capatase o simpatie fantastica peste tot in Romania. Publicul ne-a sustinut, ne-a incurajat. Am batut cu 2-1, goluri Campeanu si Ivansuc. Pentru ei a marcat Turcanu. Sa vezi ce sarbatoare a fost dupa meci!.
La intoarcere Universitatea a luat trenul cu suporterii. S-a cantat tot drumul si in Cluj am fost asteptati in gara de o gramada de oameni. In perioada aia am adus la Cluj vreo 4 trofee: Cupa, "Trofeul Peciovschi" (acordat pentru fair-play), titlul de golgheter al campionatului pentru Mihai Adam, si titlul national la juniori republicani. Astazi avem 8 titluri la republicani, nu ne-a mai depasit nimeni “, adauga Nea Titi.
Sofer pentru Pisti Covaci si doctorul Luca
Stefan Covaci, intemeietorul marelui Ajax in care se regaseau Cruyff si Neeskens, venise in concediu in Romania, in 1972. El isi incepuse cariera de antrenor la “U” Cluj si ramasese atasat de Universitatea, avand si buni prieteni aici, sfatuitori apropiati, cum era si doctorul Luca. In ‘72 isi programasera un concediu la Stana de Vale. Fara mijloc de transport, Covaci si Luca au apelat la Vasile Bondor.
“Of, ce oameni... pe mine ma cunosteau amandoi foarte bine. Pisti Covaci mi-a zis odata: "Titi, tu esti cel mai inflacarat suporter". Ma stia bine, ne cunosteam. Pana la Stana de Vale l-am intrebat despre echipa, despre ce face in Olanda, el atunci antrena pe Ajax. Mi-a povestit multe. Era un om deschis, pasionat si apropiat de oameni. Uite-asa se face ca l-am dus eu cu masina. Pe el si pe Luca.”
Nea Titi a vazut multe, a fost alaturi de “U” in cele mai dificile momente, a vazut cum echipa renaste, cum ia trofee si vrea s-o vada cum lupta din nou. “Dom’le, vreau sa batem pe Dinamo. I-am batut in tur cu 4-3, daca jucam asa, nu exista sa nu-i batem. Dom’le, daca jucam pe jos, la firul ierbii si nu bubuim mingea, daca jucam cu fata la poarta ii invingem. Ar fi cea mai mare bucurie a mea. Apo imi doresc sa fiu sanatos…. Haide “U”!!!!
Nea Titi a fost sarbatorit si de echipa Universitatii, care i-a oferit un tricou cu toate semnaturile. Jucatorii, clubul si intreg staff-ul Universitatii Cluj ii ureaza un sincer si calduros “LA MULTI ANI!”

